Monoglutamatul de sodiu (sau “sarea chinezeasca”, “glutamat”), cel mai iubit aditiv alimentar!

Multi romani apeleaza la acest aditiv pentru a da mai mult gust mancarurilor preparate in casa. Il intalnim in condimentele de tip adaosuri sau baza pentru mancaruri dar si in foarte multe produse care se afla pe rafturile supermarketurilor: mezeluri, produse semipreparate, sosuri, cipsuri, snackuri dulci sau sarate. De asemenea, preparatele din majoritatea restaurantelor sau cantinelor contine si ea acest aditiv pentru a capata acel gust bogat, de carne, denumit stiintific “umami”.

 

Care este povestea glutamatului?

Descoperit in Japonia, in anul 1908, monoglutamatul de sodiu a fost extras initial din algele de mare. In 1940 a fost introdus in SUA, iar in 1957, pentru a face fata cerintelor din ce in ce mai mari, s-a descoperit o noua metoda de obtinere a lui. Prin intermediul ingineriei genetice, glutamatul este acum produs in proportie de 94% de catre tarile asiatice, de unde este exportat in toata lumea.

 

Care sunt riscurile la care ne expunem consumand alimente care contin glutamat?

Acidul glutamic continut in monoglutamatului de sodiu, este un aminoacid care face parte din structura proteinelor din multe produse naturale (carne, peste, lapte, parmezan, mazare, porumb etc.). Acest lucru inseamna ca noi avem receptori in organism pentru acidul glutamic. Dar atentie! Receptorii nostri raspund intr-un mod diferit la acidul glutamic “legat” (adica la cel care se gaseste in structura proteinelor), in comparatie cu acidul glutamic “liber” (adica cel din monoglutamatul de sodiu).

Primele efecte adverse au fost raportate inca din 1968 si au clasificate ca facand parte din “sindromul restaurantului chinezesc”, care se manifesta prin amorteli ale gatului si bratelor, stare de slabiciune si palpitatii.

De-atunci, multe studii au constatat ca folosirea glutamatului in alimentatie se asociaza cu un consum mai mare de alimente si, implicit cu cresterea in greutate. Exista dovezi si cu privire la efectul toxic al acestuia asupra sistemului reproducator. Alte reactii raportate dupa consumul alimentelor in care a fost adaugat glutamat sunt: discomfort abdominal, mancarimi piele, dermatita atopica, crize de astm.

 

In ciuda dovezilor cu privire la riscurile la care ne expunem consumand alimente cu glutamat, U.S. Food and Drug Administration incadreaza acest aditiv in lista “generally recognized as safe”. Desi ma straduiesc ca sfaturile mele medicale sa fie bazate pe dovezi stiintifice concludente si ghiduri updatate, si nu pe pareri personale, in acest caz ma surprinde contrastul dintre usurinta cu care multi aditivi sunt permisi in alimentatia noastra si lentoarea in a-i interzice, in ciuda dovezilor, catalogate in acest caz ca fiind “insuficiente”.

 

Eu am ales sa evit produsele care contin glutamat! Citesc de fiecare data eticheta produselor pe care vreau sa le cumpar si prepar mancarea in casa, adaugand doar amestecuri din ierburi aromatice si nu mixuri de condimente tip “praf”. Ocazional, servesc masa la restaurant!

Lasă un răspuns